activitate publică

Procesul de coagulare și structurare a mișcării urbanistice românești în diverse forme de asociere și grupuri de interese înaintea formării Uniunii Orașelor din România, este dificil de analizat, iar identificarea unui moment cert de început sau a unui inițiator anume este riscantă. Dar este cert că Cincinat Sfințescu a participat activ la construcția și consolidarea acestei mișcări și a influențat decisiv parcursul științific al acesteia.
În anii 1920-1921, Cincinat Sfințescu a scris câteva articole „de mobilizare” în Buletinul AGIR, a alcătuit un chestionar pe probleme de edilitate pentru administrațiile țării, pe care l-a distribuit prin intermediul AGIR, și s-a servit de secretariatul acestei asociații pentru a corela experiențele administrative românești într-o imagine clară și pentru a le pune în dialog. Bineînțeles că Sfințescu țintea crearea unei baze de date comune, în vederea alcătuirii unui „lexicon al României Mari”. Scopul eforturilor sale a fost în primul rând științific.
Tot începând cu acea perioadă, C. Sfințescu a rămas în corespondență cu reprezentanții delegației franceze care au vizitat Bucureștiul în octombrie 1920, printre care și A. Bruggeman, atunci secretarul general al Uniunii Orașelor Franceze, viitor membru în conducerea Union Internationale des Villes și al International Federation of Housing and Town Planning, ulterior unul dintre susținătorii lui Sfințescu în relația cu IFHTP și UIV.
În următorii ani, administrațiile locale ale țării s-au asociat în forme oficiale, pentru a menține legătura între ele dar și pentru a populariza urbanismul către publicul larg. Acesta a fost sensul în care au acționat și Uniunea Orașelor din România (UOR) și Monitorul Uniunii Orașelor în România (MUOR) în primii ani de existentă.
Cincinat Sfințescu a intrat treptat în rândurile UOR și a acaparat conținutul revistei MUOR, izbutind să le adauge acestora o orientare științifică, cu scopul de a defini și așeza disciplina urbanismului în România, Această orientare se oficializează odată cu înființarea Institutului Urbanistic Român și lansarea revistei Urbanismul, publicație exclusiv științifică.
 
Sfințescu s-a conectat internațional la cele mai puternice și active asociații profesionale urbanistice încă din stadiile lor incipiente. Singurele două asociații internaționale care aveau drept scop promovarea și diseminarea cunoștințelor în dezvoltarea aglomerațiilor moderne și administrarea lor erau mai sus-amintitele Union Internationale des Villes (UIV) și International Federation of Housing and Town Planning (IFHTP). Imediat ce au fost pornite, congresele organizate sub egida acestor asociații au devenit, de fapt, autorități de sine stătătoare în materie de urbanism științific.
Sfințescu a devenit imediat un agent perfect al misiunii acestor congrese, întruchipând profilul profesional căruia i se adresau acestea – specialistul autoeducat în înalte funcții publice decizionale, avid de perfecționare și în căutare de legitimare internațională.
În cariera sa, au existat două valuri de contact cu lumea urbanistică internațională. Primul a venit odată cu bursa pentru studiul edilității publice în Europa, prilej cu care a vizitat acele importante expoziții de urbanism (Dusseldorf, Cologne) care au pus bazele internaționalismului specialiștilor, stârnind mobilitatea în scop profesional. Acesta mobilitate avea să fie ulterior condiție necesară pentru congresele UIV și IFHTP.
Apoi, în perioada 1926-1939, s-a înrolat de fapt în marea masă a participanților, masă ce a susținut acest tumult internațional, perioada de vârf a congreselor coincizând și cu vârful carierei sale în România. Cincinat Sfințescu a fost astfel martor direct, din interiorul evenimentelor, al evoluției disciplinei urbanismului științific la începuturile sale.

 
Uniunea Orașelor din România - UOR

• înființată în iunie 1922 la Cluj cu ocazia întâlnirii primarilor marilor orașe românești, asociere inițiată de primarul Bucureștiului I.C. Costinescu și de secretarul general Ioan Roban
• în 1931 aduna 112 orașe (din toate cele 115 orașe ale țării)
• a organizat 12 adunări generale/congrese în perioada 1923-1937, de obicei prezentate detaliat în Monitorul Uniunii Orașelor din România (MUOR) și Urbanismul sau prin numere speciale ale acestora (5 numere speciale ale revistei Urbanismul)
• adunările au avut loc la Timișoara, Cernăuți, Chișinău, București, Oradea, Arad, Iași, Brăila
• C. Sfințescu a participat cu comunicări generale la 4 adunări: Cernăuți, 1924, Chișinău, 1925, București, 1926, București, 1931
• a scris 2 articole (28 pagini în total) despre UOR în Buletinul A.G.I.R./1921 și în Urbanismul/1942
• din 1923 începe publicarea Monitorului Uniunii Orașelor din România, 12 nr./an, cca. 250 pagini/an
• Sfințescu a publicat primul său articol în februarie 1924, în nr. 2, prima parte dintr-o culegere de texte trimise ca raport de țară pentru problema locuințelor către diverse organisme înrudite cu UOR

• a funcționat o scurtă perioadă de timp, între 20 iunie 1927 și mai 1928, organizând 12 întâlniri între membri fondatori: arh. R. Bolomey, ing. N.G. Costinescu, ing. Al. Davidescu, arh. Ion Davidescu, arh. D. Marcu, ing. T.A. Rădulescu, ing. C. Sfințescu, ing. M.I. Stroescu
• scopul acesteia corespundea vechilor aspirații ale lui C. Sfințescu: răspândirea cunoștințelor de urbanism prin conferințe, cursuri, expoziții și publicații, strângerea unei documentații tehnice de specialitate, înființarea unei școli superioare de studii urbanistice, tipărirea unei publicații periodice
• documentele de înființare și stenogramele ședințelor au fost publicate în MUOR 1928
• Sfințescu nu a scris sau prezentat SUR în vreuna din scrierile sale

• înființat în ianuarie 1931 prin hotărâre adunării generale a Uniunii Orașelor din România, cu scopuri aproape identice cu cele ale SUR
• comitetul de direcție: Dem. I Dobrescu, președinte al Uniunei Orașelor din România, Ioan Roban, secretar general al UOR și Cincinat Sfințescu, secretar tehnic al UOR
• din 1932, MUOR devine revista Urbanismul și capătă caracter exclusiv științific; apare în 6 nr. a cca 300-350 pagini/an
• din oct-dec 1931 a fost demarată Biblioteca Urbanistică, formată din publicațiile scoase spre vânzare separat de MUOR/Urbanismul, cu volumul Proectarea și construcția străzilor, C Sfințescu
• Sfințescu a scris un articol despre IUR în MUOR 1931

• 1913 a fost formată la primul Congres International de l'art de construire les villes et l'organisation de la vie municipal la Expoziția Internațională din Ghent
• “prima conferință care a cuprins subiecte atât de urbanism cât și de administrație publică” care, deși venea pe fondul precedentei mode a marilor expoziții internaționale, a fost prima care a unit participanți interesați în alăturarea problematicii urbanismului și administrației publice, susținut mai ales prin eforturile diplomatice ale lui Emile Vink, fondatorul Union des Villes et Communes Belges
• reprezentanți din 28 țări, 162 orașe și 50 administrații au decis înființarea UIV  cu E. Vink președinte
• abia din 1923 s-a lansat o serie comună de congrese ale UIV și IFHTP
• UIV a organizat (cel puțin) 10 congrese: 1924 Amsterdam, 1925 Paris, 1929 Sevilla, (conferința Liege Anvers 1930), Londra 1932, Viena 1933, Lyon 1934, Paris 1937
• România a fost reprezentată la 3 congrese: 1924, 1925 și 1934 (în 1925 la Paris UOR a aderat la UIV)
• note și informații detaliate despre toate congresele UIV au apărut constant în MUOR și Urbanismul, relatate de obicei de către I. Roban
• teme predilecte discutate la congresele UIV: autonomia municipala în diverse țări, politica funciara a comunelor și influențele ei asupra problemei locuinței, organizarea învățământului materiilor de interes municipal și elaborarea unei științe comunale, curățenia publică, adunarea și tratarea gunoaielor
• C. Sfințescu a participat la congresele din 1925 Paris și 1934 Lyon unde a trimis câte 2 rapoarte de țară pentru fiecare secțiune de discuții
• a scris 1 articol despre UIV în Buletinul AGIR 1921, și 3 relatări și note despre congresele UIV în MUOR și Urbanismul

• a apărut dintr-o schimbare de interese a British Garden Cities Association, înființată de E Howard - întâi a câștigat termenul „urbanism” în titlu în 1909, apoi a devenit internațională în 1913
• federația a căpătat forma sa finală, la care a aderat și C. Sfințescu în 1926, când scopul său a devenit „promovarea și coordonarea în lume a studiului și practicii proiectării locuirii și planificării și dezvoltării regionale, urbane și rurale pentru a asigura standardele înalte ale locuirii, îmbunătățirea orașelor și o bună distribuție a populației”
• curând a devenit cea mai importantă platformă de internaționalizare a profesiei urbanismului din perioada interbelică
• congresele organizate de IF… (în formelor inițiale ale federației): Paris 1922, Goteborg 1923, 1924 Amsterdam, 1925 New York
• congresele IFHTP: 1926 Viena, 1928 Paris, 1929 Roma, 1931 Berlin, 1935 London, 1937 Paris, 1938 Mexico, 1939 Stockholm
• în total au avut loc 17 congrese în perioada 1922-1939
• C. Sfințescu a avut primul contact direct cu IFHTP, la Viena 1926 când a devenit membru ales de către adunările generale al Consiliului federației, propus de H. Sellier și A. Bruggeman (Primarul Bucureștiului, I. Costinescu a fost ales vice-președinte al IFHTP)
• în 1931 la Berlin, C Sfințescu a devenit vicepreședinte ales al federației (aceasta fiind de fapt o distincție onorifică fără vreun drept decizional în cadrul federației sau al congreselor)
• a participat la 5 congrese: Viena 1926, Paris 1928, Roma 1929, Berlin 1931, Stockholm 1939
• a publicat 14 articole (110 pagini) în 11 numere de revistă MUOR și Urbanismul cu relatări, rapoarte de țară ale congreselor la care a participat sau nu, a scris despre 7 congrese (1925, 1926, 1928, 1929, 1931, 1938, 1939)
• a publicat și 2 volume separate despre congresele de la Roma 1929 și Berlin 1931
• alcătuit și trimis 10 rapoarte de țară pe teme: problema locuințelor, extinderea orașelor vechi și istorice, problema traficului și superurbanism, pentru congresele de la Paris, Roma, Berlin și Stockholm
• la Berlin, la Expoziția Internațională Urbanistică au fost expuse lucrările lui C. Sfințescu, Aplicațiunea tecnicei superurbanismului și Studii asupra planului general de amenajare pentru marele București, fiind „prima dată că România a figurat la o astfel de expoziție”
• a recenzat în mod curent publicațiile UIV și IFHTP - La Vie Urbaine, Tablettes Documentaires Municipales, Bulletin of Town Planning Federation -,  în Buletinul AGIR, MUOR și Urbanismul, acestea rămânând și importante surse pentru studiile și articolele sale științifice

• C. Sfințescu a devenit membru al Societății Politehnice în iunie 1911
• a menținut o participare consistentă și constantă cu articole, relatări și note la Buletinul Societății Politehnice (BSP) încă din 1911, intensivă mai ales în prima parte a vieții sale, înainte de înființarea MUOR
• în BSP a publicat primele sale studii majore Orașele grădini engleze, Parcela și blocul…, Locuințele în România mare și, mai ales, una dintre cele două mari opere ale sale – Pentru București. Noi studii urbanistice 
• a fost autor-colaborator constant al revistei în perioada 1911-1929 participând cu studii, note, informații, apoi a mai publicat doar câteva studii până în 1942
• în BSP au apărut scrieri de ale lui Sfințescu: un total de (minim) 21 articole, 18 note recenzii informații, 4 volume, însumând în jur de 450 pagini
• deși nu a fost activ în cadrul SP, Sfințescu a acordat cea mai mare importanță oricărei participări la întâlnirile organizate de aceasta societate
• a participat la (cel puțin) 3 congrese: 1931, 1935, 1937
• a ținut 3 comunicări extrem de importante pentru urbanismul românesc, istorii ale urbanismului românesc și bucureștean și teorii ale urbanismului de înaltă ținută, ce vor rămâne dintre textele sale cele mai relevante: Urbanism în general și în România în special, 1931 (publicat în Buletinul Societății Politecnice), Bucureștii în lumina științei urbanistice, 1935 (publicat în Urbanismul/1938) și Urbanistica apărării naționale, 1937 (publicat în Urbanismul/1937)

• C. Sfințescu a devenit membru al AGIR în august 1920, încă de la înființarea acesteia
• în 1922, ales în Consiliul de Administrație, casier, secretar pentru chestiunea Lucrărilor Publice, implicat în organizarea Bibliotecii și Sălii de Lectură, membru în comitetul de lucrări pentru pregătirea primelor 3 congrese 1921, Iași, 1922 Timișoara, 1923 București
• în octombrie 1923 a demisionat din toate funcțiile din cadrul AGIR pentru a se dedica exclusiv activității în cadrul UOR și MUOR
• a participat la 4 congrese AGIR: Iași 1921, Timișoara 1922, Chișinău 1925 (organizat alături de cel UOR), Galați 1934 cu 8 comunicări publicate apoi în Buletinul AGIR și în volumele colective ale congreselor
• întotdeauna a prezentat studii și proiecte foarte importante din cariera sa: studiile despre orașele provinciilor noii Românii Mari (Basarabia, Transilvania, Bucovina), industrializarea orașelor, proiectul diametralei CF de-a lungul Dâmboviței.

Conferințele urbanistice ale Primarilor din România, iunie 1927, inițiate de Consiliul Tehnic Superior, organizate de Ministerul de Interne și de Școala Politehnică din București. au fost un eveniment extrem de importantă în cariera lui C. Sfințescu, influențându-i abordarea și metoda de lucru așa cum este lesne vizibil în planul urbanistic pentru Bazargic și în studiile pentru noul plan urbanistic al Bucureștiului
C. Sfințescu, Al. Davidescu și D. Marcu au alcătuit programul conferinței și au ținut comunicări cu sfaturi practice pentru realizare planurilor urbanistice
 
alte conferințe:
Institutul Social Românesc în 1921, 1929
Societatea Arhitecților Români în 1930, 1931
Ateneul Funcționarilor Primăriei Capitalei în 1928
Congresul Cadastral al Asociației Generale a Topometrilor din România în 1929
Asociația Urbanistică a Capitalei, înființată de fostul primar Dem I Dobrescu în 1935


toate comunicările (conform informațiilor culese din articolele sale):
Chestiunea locuințelor în România mare, H Sellier „La crise du logement …”  1921
Nevoi și posibilități în industria de clădiri din București, Institutul Social Românesc 1921
Orașele Basarabiei, AGIR Iași 1921
Administrațiile Comunale și industrializarea orașelor, AGIR Iași 1921
Modul de acționare în materie de lucrări publice de către Stat în faza lui actuală de organizare, AGIR Iași 1921
Apele României Mari și legiferarea regimului lor, AGIR Iași 1921
Orașele Transilvaniei și Bucovinei din punct de vedere edilitar, AGIR Timișoara 1922
Activitatea constructivă a orașelor noastre în ultimii ani, Tablettes Documentaires Municipales 1924
Planurile de sistematizare și regulamentele de construcțiuni în raport cu dezvoltarea orașelor, UOR Cernăuți 1924
Amenajarea orașelor din România, UIV Paris 1925
Dificultățile legale și de practică la stabilirea unui plan de oraș regional sau a unui plan. Masa și densitatea locuințelor în raport cu spațiile libere și cu mijloacele de transport, UIV Paris 1925
Asupra liniei ferate traversând capitala dealungul Dâmboviței, AGIR Chișinău 1925
În chestiunea infiintarei unei secțiuni technice consultative pe lângă biuroul central al Uniunei pentru proecte si studii de lucrări edilitare, sistematizare, parcelare construcțiuni, precum si a unei secțiuni de documentare, UOR București 1926
Sistematizarea orașelor în cadrul organizațiunii actuale. Directive practice de realizare a planurilor, Conferințele urbanistice ale primarilor din România București 1927
Problema locuințelor în România, IFHTP Paris 1928
Politica funciară a comunelor și influența ei asupra problemei locuințelor, IFHTP Paris 1925
Amenajarea orașelor din România, IFHTP Paris 1928
Marile aglomerațiuni. Problemele juridice și administrative rezultând din extensiunea comunelor vecine și din încorporarea la centrele mari urbane, IFHTP Paris 1925
Organizarea muncii în serviciile publice, Ateneul Funcționarilor Primăriei Capitalei 1928
Metode de amenajare pentru extinderea orașelor vechi și istorice, IFHTP Roma 1929
Reamenajare orașelor vechi și istorice ca să corespundă condițiunilor moderne, IFHTP Roma 1929
Cadastrul, mijloc de organizare urbanistică a țărei, Congresului Cadastral 1929
Idei urbanistico-arhitectonice în ritmul internațional, Societatea Arhitecților Români 1930
Desființarea locuințelor de mizerie în România, IFHTP Berlin 1931
Problema traficului în raport cu amenajarea urbană și regională în România, IFHTP Berlin 1931
Rolul arhitectului în desvoltarea suburbanelor Capitalei, Societatea Arhitecților Români 1931
Ameliorări necesare suburbanelor Capitalei (în legătură cu finanțele municipale), UOR București 1931
Urbanism în general și în România în special, SP 1931
Mijloace practice de înfăptuirea a sistematizării orașelor și Codul civil și servituțile cerute de urbanistica modernă, AGIR Galați 1934
Caracteristicile urbanismului sovietic, Asociația Urbanistică a Capitalei 1935
Bucureștii în lumina științei urbanistice, SP 1935
Problema traficului local, IFHTP Stockholm 1939