Ing. Cincinat Sfințescu (1887-1955) poate fi considerat părintele urbanismului românesc.

A avut o activitate publicistică extrem de bogată, desfășurată pe parcursul a mai bine de 30 de ani, a publicat peste 200 de lucrări științifice de urbanism și este autorul a cel puțin două opere de sinteză remarcabile, de referință pentru cazul românesc: Pentru București. Noi studii urbanistice, primul studiu științific urbanistic al Bucureștiului și Urbanistica generală, primul tratat de specialitate scris în România.
Interesul său pentru noua disciplină a urbanismului datează din perioada bursei pentru studiul „edilităței publice” desfășurată la Berlin și extinsă prin călătorii de studiu în întreaga Europă Occidentală (1910-1912). Dorința de a transpune și în România această nouă ramură științifică a pornit de la identificarea și aducerea la un loc a literaturii de specialitate necesare legitimării ei. Condiționat de formația sa inginerească, a dorit să stabilească un cadru metodologic strict și clar pentru această nouă disciplină, pe care el însuși o învăța pe măsură ce o populariza atât în rândul publicului de specialitate, cât și al publicului larg. Munca sa a fost enciclopedică, iar abordarea pentru orice subiect exhaustivă. A fost omniprezent la manifestările urbanistice românești, cele mai multe fiind inițiate chiar de el.

Cincinat Sfințescu a reușit să alinieze România la teoria și practica urbanistică internațională, acest merit fiindu-i recunoscut încă din timpul vieții. A fost un membru activ al celor mai prestigioase asociații urbanistice – International Federation for Housing and Town Planning (IFHTP) și Union Internationale des Villes (UIV). A fost vicepreședinte al IFHTP în perioada 1931-1939, a participat la congresele organizate de aceste organizații, a menținut corespondența cu publicațiile acestora și a trimis rapoarte de specialitate care au fost incluse în rapoartele oficiale ale vremii. A călătorit mult (inclusiv în America, la sfârșitul anilor ’30) și a scris despre o gamă largă de experiențe legate de urbanism și care au decurs din aceste călătorii (spre exemplu, despre sistemul de învățământ superior urbanistic).

Considerăm crucială nevoia de așezare clară, în primul rând în lumea academică, a meritelor și contribuțiilor lui Cincinat Sfințescu. Proiectul de față se dorește un prim pas în acest sens.

articole (contribuții științifice, studii, relatări, planuri și proiecte)

activitatea sa publicistică s-a desfășurat în perioada 1910-1942 a scris cel puțin 250 articole în cei 28 ani cât a fost activ, pe care le-a publicat în 16 reviste românești:
Natura revista științifică de popularizare, Buletinul Societății Politecnice, Buletinul Asociațiunei Generale a Inginerilor din România (A.G.I.R.), Arhiva pentru Știință și Reformă Socială, Revista Renașterea Română, Independența Economică, Revista Energia, Gospodăria Comunală, Monitorului Uniunei Orașelor din România, Edilitatea, Revista Cadastrală, Urbanismul, Tribuna Edilitară, Gazeta Municipală, revista Securitas, Lumea Nouă

a trimis articole retrospective care au apărut în publicațiile International Federation for Housing and Town Planning și Union Internationale des Villes în perioada 1928-1934:
Tablettes Documentaires Municipales, Bulletin of the International Garden Cities and Town Planning Federation, International Housing and Town Planning Bulletin

articolele, notele, recenziile, informațiile etc publicate de Cincinat Sfințescu însumează peste 3100 de pagini

a scris 16 numere complete ale revistelor Monitorul Uniunei Orașelor din România și Urbanismul:
1926 (nr. 3, 4) 1929 (nr. 7-9, 10-12) 1930 (nr. 1-3, 4-8, 9-12) 1931 (nr. 4-6, 7-9) 1940 (nr. 5-7, 8-9, 11-12) 1941 (nr. 1-6, 7-9, 10-12) 1942 (nr. 1-6, 7-12)

a fost autorul a 46 volume, în perioada 1912–1942, unele dintre acestea reluând articole publicate anterior în colecțiile revistelor:
Buletinul Societății Politecnice, Buletinul Asociațiunei Generale a Inginerilor din România (A.G.I.R.), Urbanismul

recenzii internaționale ale operelor sale Pentru București, Urbanistica generală și Urbanistica specială au apărut în perioada 1932-1939 în:
City planning, L'Administration Locale, Revue Urbanisme, L'Architecture, Genova Rivista municipale, The International Housing and Town Planning Bulletin, Urbanistica, La Vie Urbaine, Revista Municipal Y de Intereses Economicos, Internationaler Verband for Wohnungswesen

temele studiate exhaustiv:
orașe grădină, zonificare, plan urbanistic, locuire, circulații, igienă publică, superurbanismul – planul național, învățământ, apărarea națională, însorire

activitate profesională

Primăria Municipiului București:

între 1914-1920 a fost Șeful Serviciului Planului iar din 1920 până în august 1934 a fost Director al Cassei Lucrărilor Orașului | Direcției Cadastrului și Sistematizării
în august 1934 a fost demis din funcția de Director în cadrul PMB, devenind consilier tehnic în cadrul Secretariatului General al PMB

profesorat:
1920-1947: profesor de urbanism la Școala Superioară de Arhitectură | Academia de Arhitectură | Facultatea de Arhitectură din Politehnica București
1921-1930: profesor la Școala Specială (a ofițerilor) de Geniu
1923?-1931: profesor de urbanism și edilitate la Școala de Științe de Stat | Școala de Științe Administrative

alte afilieri:
din 1911 membru al Societății Politecnice Române
din 1921 membru al Asociației Inginerilor din România (AGIR)
în perioada 1922-1923 membru al Consiliului de Administrație, casier
1926-1932 secretar tehnic Uniunei Orașelor din România (UOR)
1927 membru fondator al Societății Urbaniștilor din România
1933-1935, 1938-1942 secretar general al UOR și administrator al revistei Urbanismul

în 1925 la Paris a stabilit contactul cu congresele internaționale organizate de Union Internationale des Villes (UIV) și International Federation of Housing and Town Planning (IFHTP)
1926 a fost ales membru al Consiliului IFHTP
1931-1939 a fost ales vicepreședinte al Consiliului IF (funcție onorifică)
a participat la congresele IFHTP și UIV din anii 1925, 1926, 1929, 1931, 1934, 1939